Lună: februarie 2021

Arcașii lui Ștefan cel Mare

Arcașii lui Ștefan cel Mare

”Arcașii lui Ștefan cel Mare” (60x60x25), este o lucrare de inspirație istorică, dinamică și sugestivă, exprimând curajul și vitejia oștenilor din armata domnitorului moldovean, realizată de sculptorul Condurache Vasile, din ghips patinat, intrată în patrimoniul Muzeului de Artă Calafat în anul 1969. Prin material şi 

Natură statică

Natură statică

„Natură statică” – Aurel Nedel Ulei pe pânză, 69/60 Intrat în colecția Muzeului de Artă Calafat în 1992 prin donația Acad. Ștefan Milcu. Aurel Nedel (n.17.01.1930 la Vaidei – Hunedoara, d. 19.01.2014) un maestru al picturii românești contemporane, absolvent al IAP ”Nicolae Grigorescu” București unde 

Ana Ipătescu

Ana Ipătescu

”Ana Ipătescu” – Elena Greculesei, Ulei pe pânză Dimensiuni 162/90 cm

A intrat în colecția Muzeului de Artă Calafat în 1984

Postări asemănătoare

Portret

Portret

”Portret”, realizat de sculptorul Constantin Foamete în ipsos patinat. Artistul s-a născut în anul 1932, la 8 decembrie și s-a stins din viață în anul 1988, la vârsta de 56 de ani. Absolvent al Institutului de Arte Plastice Bucureşti, Constantin Foamete se axează în sculpturile 

Tors

Tors

”Tors”, cioplit în piatră de artistul plastic Minea Grigore, născut în Tg. Mureș la 31 mai 1935. Piatra și bronzul sunt, de altfel, materialele sale preferate, cu ajutorul cărora volumetria capătă adeseori accente senzuale. Formele naturale devin simplificări cu valoare metaforică, întreaga compoziţie fiind dominată 

Pașoptiștii

Pașoptiștii

”Pașoptiștii” – Constantin Blendea, realizat în 1973

ulei pe pânză, 198/130 cm

A intrat în colecția Muzeului de Artă Calafat în 1984

Constantin Blendea, (1929-2012) a avut una din cele mai importante contribuţii la configurarea picturii din România ultimelor șase decenii.

Postări asemănătoare

Tânără agronomă

Tânără agronomă

”Tânără agronomă” realizată de Jacobi Peter, artist născut la 11 noiembrie 1935, în Ploiești și stabilit, din anul 1970, în Germania, unde un an mai târziu avea să devină profesor la Universitatea de Artă din Pforzheim, aici profesând până în 1998. Lucrarea a intrat în 

Marioara Marincu

Marioara Marincu

”Marioara Marincu” (n. la 06.03.1887 – d. la 07.08.1900) fiica lui Ștefan și a Mariei Marincu (născută Mirica), în amintirea căreia s-a ridicat palatul și a fost donat comunității pentru a găzdui tinere fete în procesul de formare și educare. Marioara a fost un copil 

Maria Marincu

Maria Marincu

”Maria Marincu” (n.1831- d.1901), născută Bota, soția lui Ioniță și mama lui Ștefan Marincu. Ca și celelalte busturi, a fost așezat de sculptorul Take Dimo Pavelescu pe un soclu, cioplit tot în marmură albă de Carrara, de aproximativ două ori și jumătate mai înalt, împodobit pe laturi cu ramuri de măceș. Sculptorul Take Dimo Pavelescu a mai lăsat orașului său natal ”Monumentul Independenței”, amplasat în anul 1904, pe locul Bateriei Carol I, strămutat apoi, în anul 1977, când se sărbătoreau 100 de ani de la Războiul de Independență, în apropiere, în parcul de pe malul Dunării.

Postări asemănătoare

Ioniță Marincu

Ioniță Marincu

”Ioniță Marincu”, bust funerar cioplit în marmură de Carrara de sculptorul, născut la Calafat, Take Dimo Pavelescu, în atelierul său din Florența, Italia. Alături de ”Maria Marincu” și ”Marioara Marincu”, s-a aflat în cavoul familiei, din cimitirul orașului Calafat, până la începutul anilor ´90, perioadă